Infrunta durerea

~

De ce sa mori, cand poti trai?

Chiar si-n cea mai trista zi

Altii mor ca sa traiasca,

Iar tu vrei sa scapi de viata?!

Trebuie sa ai speranta,

Dumnezeu ti-a dat o viata

Numai el ti-o poate lua,

Cand va veni si vremea ta.

~

Ca mai tarziu, ca mai curand,

Tot vei lasa oameni plangand

Sacrificandu-te pe tine,

Nu vei face nici un bine

Tot ce-ai face e mult rau,

Lasand in urma, dorul tau.

~

Crezi ca merita sa fugi?

Sa fugi departe, sa te-ascunzi?

Sa dispari din viata lor

Sa lasi in urma doar un dor?

O amintire si un vis,

Uitat de mult in Paradis

Ar trebui sa te gandesti,

De ce sa mori cand tu iubesti?

~

Fereste-te de foc, si-nvata,

Sunt lucruri mai frumoase-n viata

Invata sa traiesti din ele,

Si sa-nfrunti zilele grele

Cu speranta si curaj,

Sa treci zambind peste necaz.

~

Mamuca mea

~

Ce-i mai frumos in viata mea,

S-a petrecut in lipsa ta

De ce-ai plecat de langa mine?

Cand nevoi-aveam de tine,

De ce-ai plecat din viata mea?

Mamuca mea, mamuca mea.

~

Nici nu-ti poti imagina,

Ce gol ramane-n viata mea

Doar in vis te pot vedea,

Mamuca mea, mamuca mea.

~

Si cate lacrimi am varsat,

Dar durerea n-a-ncetat

Si cate zile am sperat,

Sa nu fie-adevarat

Sa fie doar un cosmar,

Sa ma trezesc, dar in zadar!

~

Cat de greu mi-a fost sa fiu,

Cand nu mai esti cum eu te stiu

Cand ai ajuns in nefiinta,

O amintire, o dorinta.

~

Inger Pazitor

~

Sub copac, in clar de luna,

Stau s-astept a mea furtuna

Cu chipul trist si-ntunecat,

De lacrimi ce eu le-am varsat.

Doar o ploaie, o furtuna,

Lacrimile sa le-aduna

Sa-mi dispara de pe fata,

Chipul trist, lipsit de viata.

~

Viata-mi nu mai are rost,

Tot ce este, tot ce-a fost

Tot ce va fi, tot ce urmeaza,

Ingerasul meu de paza.

Am nevoie doar de tine,

Fi-mi alaturi, langa mine

Numai tu imi poti afla,

Durerile, nelinistea...

~

Te astept sa vi plutind,

Cu chipul tau frumos, zambind

Sa-mi alini a mea durere,

Sa nu-mi iau la revedere.

La revedere de la viata,

Sa mor cu lacrimi dulci pe fata.

~

Numai tu imi esti alaturi,

In orice zi, in orice locuri

Doar cu ajutorul tau,

As mai putea zbura din nou.

~

Din vis in Iad

~

Sunt invins, am fost rapus

De-o sageata ce-a strapuns,

Inima-mi indurerata

De-amintiri, de alta data.

~

Ce bine e sa poti iubi,

Te-ndragostesti fara sa sti

Aripi parca-ti cresc usor,

Traiesti un vis si simti ca zbori.

~

Dar cand aripile-ti cad,

Cazi rapid, din vis in Iad

Inima-ti incepe-a plange,

Lacrimi curg, dar nu ajunge.

~

Pe cat de bine-a fost sa zbori,

Pe-atat de mult ai vrea sa mori!

~

Ingerul Mortii

~

Suflare nestinsa, de inger al mortii

Vesnic stapan, al vietii si-a sortii

~

Cunoscator de lacrimi, tristete si soapte

Cand sufletu-ti moare, caci nu mai ai sperante

~

Cand lupti pentru un zambet, plangan zi de zi

Caci viata cea de azi, nu e ce pare-a fi

~

In aer peste tot, pluteste doar durerea

Ca-n viata tuturor, lipseste mangaierea

~

Iar copilul din noi, moare plangand

Si luam viata-n piept, desi prea curand

~

Unde-i acea sclipire, din ochii tuturor

Cand esti copil si crezi, ca totu-i trecator

~

O iubire ucigatoare

~

E clipa cea din urma,

In asta noapte mor

Zambetu-mi s-ascunda,

Lacrima-mi de dor.

~

Norii sa s-adunde,

Sa curga lacrimi multe

Caci cerul o sa planga,

Dar cine sa-l asculte?

~

In clipa cea din urma,

In ast cumplit prezent

Ramane-voi o umbra,

Voi fi pe veci absent.

~

Si noaptea-mi va fi trista,

Caci singur am sa fiu

Iar ultima-mi dorinta,

Sa mor cat mai tarziu.

~

Dar va fi greu de-ndeplinit,

Caci soarta mi-a fost scrisa

Am trait si am iubit,

O tanara domnita

~

Acum sunt singur, a plecat

Si a uitat de toate,

O sarutare i-as fi dat,

Dar e mult prea departe.

~

Nici in clipa-mi ce de moarte,

Ea nu va fi aici

Desi pe veci eu voi pleca,

In lumea celor sfinti.

~

Lumea toata va simti,

Crunta-mi despartire

Caci plec din lumea celor vi,

Dar ea nici n-o sa stie.

~

Si-mi va privi mormantul,

Cu ochii ei de gheata

Si-mi va calca pamantul,

Cu zambetul pe fata.

~

Eu voi privi de sus,

Si grija am sa-i port

Caci o iubesc nespus,

Ea e vie, eu sunt mort...

~

Bilet de Adio

~

Ciuda mi-e pe cei,

Ce au ajuns in nefiinta

Satul de asta viata,

Mai am doar o dorinta.

~

Sa mor inconjurat,

De cei ce-mi sunt aproape

Sa fiu inmormantat,

Candva tarziu in noapte.

~

Sa mi se sape groapa,

Aproape de-a mea mama

Ca sa-mi fie-aproape,

Si-n cea din urma seara.

~

Si cand m-o lua in brate,

Sa ma trezesc din vis

Sa-mi inplinesc sperante,

Noi doi in Paradis.

~

Si-as vrea c-a mea dorinta,

Sa se petreaca azi

Sa incetez din viata,

La margine de brazi.

~

Si dupa toate astea,

As mai avea un dor

Sa fim iar impreuna,

O noapte de amor.

~

Sa te privesc in noapte,

Sa te sarut din nou

Sa ma transform in soapte,

Sa fiu numai al tau.

~

Caci te-am iubit mereu,

Si inca te iubesc

De grestit, am gresit eu,

Dar inca te doresc.

~

Dar ce pacat iubito,

Caci va fi prea tarziu

Cand vei citi biletul,

Eu n-o sa mai fiu.

~

Voi fi plecat pe veci,

Voi fi in nefiinta

Esti ca fecioara intre sfinti,

Esti dulcea mea dorinta.

~

Suflete Pereche

~

Dragostea s-a stins in noapte,

Pe cand la tine, dulce visam

Vrut-am sa te strang in brate,

Ieri te aveam, azi nu te am

~
Si totusi ma gandesc mereu,

Uitandu-ma pe cer la stele

Ca tu esti perechea sufletului meu

Si inima-mi te cere

~

Sunt insetat de-al tau sarut,

Mangaietor de chipuri

Inca-l mai simt dulce suras

In ale noptii ganduri

~

Si ochii-ti stravezii-mi lipsesc,

Sunt disparuruti in umbra

Pe cer privesc sa ii ghicesc,

Dar ei o sa s-ascunda

~

Si daca nu ne-om mai vedea,

In asta curnta viata

Eu cui raman iubirea mea,

Cu lacrimi dulci pe fata?

~

Si cum ai vrea sa nu visez,

La o revedere

Cand perechea sufletulu-mi esti

Si inima-mi te cere

~

Mireasa din Cimitir

~

Din nou ma afund, in tristetea trecutului,

Neputand intelege rostul viitorului...

Ce rost mai are sa privesc in fata,

Cand fata ce-o iubesc, nu mai e in viata?

Cand sufar zi de zi gandindu-ma la ea,

Ca o iubeam nespus, si ma iubea si ea...

~

Si merg la cimitir, in fiecare zi,

Si tot nu pot sa cred, ca nu mai poate fi

Parc-o vad si-acum, sezand pe cripta rece,

Uitandu-se la mine, neintelegand ce se petrece...

Ma gandesc ca e un vis... dar e asa reala!

Mi-e teama s-o ating, c-atunci o sa-mi dispara...

~

Dar totusi ma apropii, sa o privesc de-aproape,

Si sunt foarte prudent, caci nu vreau sa imi scape...

Ma uit in ochii ei, si-i inteleg durerea,

Si cripta parca-i casa ei, neacceptand pieirea...

Iar lacrimi ca de sange, ii se scurg pe fata,
Plange si suspina ca nu mai e in viata...

~

E trista, dar pe-alocuri arata mult curaj,

Desi este posibil sa fie un miraj...

Dar pare sigura pe ea, privindu-ma in fata,

De parca nu si-ar fi dorit acest sfarsit de viata...

~

Si e-mbracata-n alb, in straie de mireasa,

Desi de mult e dusa. ea a ramas frumoasa...

Ea mirele-si asteapta, sa o faca sotie,

Eu as fi mirele ei, dar ea, nu este vie...

~